Întreaga operă a lui Istrati este un unic peisaj, care nu încetează să se metamorfozeze: cel al Mediteranei, al mării, al orașelor strivite sub soare și al mizeriei, dar și al exaltării și al dragostei pentru tot ceea ce există. Opera lui Istrati nu are decât o singură temă: dragostea sa de viață în ceea ce are ea mai frumos, dar și mai crud, o pasiune pentru descoperire și aventură. Opera lui Istrati nu are decât un singur timp: cel al visului, al copilăriei, al interminabilelor vagabondări. […]
Există la Istrati o comuniune profundă între Mediterana, copilărie și vis. Singure peisajele mediteraneene l-au făcut să viseze și un copil extraordinar de sensibil le-a contemplat. Inspirația sa de bază el o extrage din România copilăriei sale, din soarele și din mizeria care sunt evocate și ne face să retrăim sărbătorile și bucuriile, doliile și tristețile familiale. Prin extindere, această viziune asupra oamenilor Mediteranei se va întinde și asupra altor țări. Africa, Asia, Grecia, Turcia nu încetează să-l fascineze. De-a lungul întregii sale vieți, el va rămâne fascinat de Orient și de poezia lui.

Jean Michel Palmier