Subiectul cărţii ne introduce pe rând în atmosfera Primului Război Mondial. Foarte bine documentat, cu trimiteri spre lucrări de referinţă care argumentează iscusit subiectul, volumul vine ca expresia unei recunoştinţe pe care o datorăm eroilor de la Jiu dincolo de contextul aniversării Centenarului Marii Uniri. Sursele citate, bogate ca număr, din arhive militare şi civile, din lucrări publicate, articole de presă, facsimile şi fotografii din diferite colecţii muzeale şi particulare, arată că şi această carte a avut nevoie, la rândul ei, de o adevărată bătălie pentru documentare. Un sacrificiu de timp, de investire personală şi de trăire profundă, menit să întregească remarcabila filă de istorie a Bătăliei de la Jiu prin adăugarea unor noi substraturi şi prin rememorarea datoriei de a ne onora eroii oriunde în lume, întrucât aceştia ne aduc aminte că idealurile pot fi, într-adevăr, atinse – şi în această viaţă, şi dincolo de ea.

„Cronica ilustrată” despre „bătălia de Podul Jiului” a început să prindă contur prin redescoperirea unor documente, între care Decretul Regal numărul 2253 din 3 august 1933, când Majestea Sa, Regele Carol al II-lea, decorează Târgu Jiul cu medalia „Virtutea Militară” de război clasa I „pentru unitatea de simțire, pentru sacrificiul și curajul deosebit de care a dat dovadă populația acestui oraș, care a luptat alături cu trupele, înfruntând năvala inamicului pe Valea Jiului”. Nu vom uita niciodata că la 14 octombrie 1916, copiii, femeile, bătrânii au învins, cu arme din muzeul orașului, cea mai bine organizată și dotată armată germană. Văzându-i pe învingători, prizonierilor bavarezi nu le venea a crede ochilor că aceștia au obținut victoria de la Podul Jiului, un moment-cheie al operațiunilor din zonă, întrucât, înainte de toate, salvaseră gara orașului, important obiectiv strategic pentru retragerea în ordine a trupelor, civililor și materialelor de război.

Lucrarea de față, Orașul Eroilor. Bătălia de la Jiu, oferă cititorilor un prilej de bucurie și reale emoții, autorul carții reușind în chip remarcabil să documenteze plasarea urbei în postura de ORAȘ-EROU,

recunoscută plenar de presa de peste hotare sau de personalități precum generalul Henri Mathias

Berthelot, suveranul României Carol al II-lea, sculptorul Constantin Brâncuși ș.a.