Cappadocia, sau Tărâmul Cailor Frumoși, așa cum este cunoscută încă din Antichitate, reprezintă un loc aparte, în care istoria capătă înțelesuri complexe, prin suprapunerea a numeroase culturi și civilizații. Un teritoriu cu o suprafață de aproximativ 91.000 kilometri pătrați, această regiune a fost locuită, de-a lungul timpului, de hattieni, hitiți, frigieni, perși, romani, bizantini, selgiucizi și otomani, fiecare neam lăsându-și amprenta sa aici.

Importantă zonă economică, situată la confluența marilor rute comerciale ce formau bine-cunoscutul Drum al Mătăsii, Cappadocia reprezintă și un loc în care creștinismul a înflorit, o dovadă în acest sens fiind și cele peste 1.000 de biserici construite pe întreg cuprinsul regiunii. Refugiu pentru primele comunități de creștini ce se retrăgeau din fața persecuțiilor și locul de origine al unora dintre cei mai mari teologi ai Bisericii, „acest teritoriu vast și demn de admirat”, așa cum era descris de împăratul Justinian, este astăzi una dintre marile atracții turistice ale Asiei Mici și un loc de care orice istoric, arheolog sau geograf, indiferent de școala din care provine, rămâne fascinat.

Siturile arheologice, orașele subterane, bisericile rupestre, edificiile musulmane, peisajele naturale create prin erodarea rocilor vulcanice și tradițiile locale nu reprezintă decât câteva aspecte pentru care, astăzi, această regiune a fost înscrisă în patrimoniul UNESCO. Dincolo de acestea, Cappadocia este un reper de spiritualitate, de civilizație și de artă creștină milenară ce izvorăște din exemplele de trăire conformă cu învățăturile Evangheliei și ale Sfi nților Părinți.

Ca urmare a acestui fapt, volumul de față – primul de acest fel în istoriografi a românească și rodul unei munci întreprinse de autor timp de 9 ani în mai multe domenii de studiu (arheologie, fi lologie, geografi e, teologie etc.) –, este intitulat în mod sugestiv Cappadocia. Istorie, credință, artă și civilizație bizantină.

Amplu și bine documentat, acest volum constituie o prezentare elaborată a mai multor biserici rupestre din Cappadocia, oferind posibilitatea cititorului să înțeleagă modul în care, de-a lungul timpului, comunitățile creștine au trăit și s-au dezvoltat într-o regiune afl ată aproape în mod continuu într-o stare de tensiune, ca urmare a schimbărilor de ordin politic și militar (incursiunile arabilor, invaziile turcilor selgiucizi și apoi ale otomanilor etc.).

Experiența autorului în mai multe domenii de studiu se observă din modul în care sunt prezentate informațiile, dar și în metoda de lucru, acesta detașându-se de stilul clasic al studiilor din domeniul arheologiei.

Volumul este împărțit în unsprezece capitole, urmate de un abstract în limbile engleză, franceză, greacă și turcă, de o bibliografi e complexă și de o anexă fotografi că. După prezentarea generală a regiunii, a cadrului geografi c, explicarea numelui și realizarea unei incursiuni istoriografi ce menite să îl pună în temă pe cititor cu ultimele cercetări în acest domeniu, ce se regăsesc în primul capitol, de-a lungul următoarelor zece capitole, Părintele Vasile Demciuc cercetează o parte a edifi ciilor rupestre cappadociene, străbătând Göreme, Güllüdere, Avcılar, Çavuşin, Zelve, Urgüp, Gülşehir, Valea Soğanlı, Valea Ihlarei și Güzelyurt. În toată această călătorie pe meleagurile cappadociene, autorul prezintă 65 de biserici, pe multe dintre ele însoțindu-le de relevee și detalii grafi ce, extrem de importante într-o astfel de lucrare. Asemenea unui pelerin plecat în căutarea lui Hristos, Părintele Demciuc merge pe urmele vechilor comunități creștine din regiune, prezentând istoria lor, dar mai ales modul lor de relaționare cu Dumnezeu, în Biserică.

În ultimul capitol, dedicat localității Güzelyurt, autorul face o descriere a uneia dintre cele mai vechi biserici de zid din zonă, Biserica „Sf. Grigorie Teologul”, construită de împăratul Theodosius I în anul 385, și fost centru al comunității creștine elene de aici.

Anexa fotografică, constând dintr-o hartă a localității Göreme și 75 de poze ale mai multor biserici rupestre cercetate, îl transpun pe cititor în inima Cappadociei.

Deși informațiile sunt bogate, expunerea lor nu obosește cititorul. Totodată, prezentările realizate sunt însoțite de numeroase citate în limba greacă, descifrate în cadrul programelor iconografi ce ale edifi ciilor cercetate de autor. Trebuie precizat faptul că, în urma comparării acestor texte vechi cu transcrierile lor realizate de alți cercetători și arheologi recunoscuți la nivel mondial (Guillaume de Jerphanion, Nicole Th ierry, Lyn Rodley și alții) și pentru o cât mai corectă redare a lor, autorul a mers pe o grafi e cât mai apropiată de realitate. În acest sens, eventualele greșeli de transcriere a lor au fost cauzate fi e de modul preca de conservare a frescei, fapt ce a îngreunat înțelegerea textelor, fi e de modul inexact în care zugravul a scris anumite fragmente.

Ca urmare a celor prezentate, recomandăm călduros volumul Părintelui diacon Vasile Demciuc atât cercetătorilor și specialiștilor în domeniul istoriei și civilizației Imperiului Bizantin, cât și tuturor celor pasionați de cultură, tradiție și artă creștină.

Editura BASILICA