Meritele democraţiei
Nu putem propune schimbarea democraţiei cu o altă formă de guvernământ fără a-i recunoaşte acestui sistem numeroasele merite pe care le posedă.
Consider că trebuie să definim, în primul rând, noţiunea de democraţie. Democraţia este o formă de guvernământ ce se bazează pe voinţa poporului. Termenul provine încă din Grecia Antică, din oraşul-stat Atena, unde toţi cetăţenii discutau problemele cetăţii în agora şi luau împreună decizii. Totuşi, democraţia ateniană este o formă a democraţiei relativ diferită faţă de cea din prezent.

În primul rând, grecii atenieni se bucurau de o democraţie directă, pe când astăzi este răspândită varianta reprezentativă a acestei forme de guvernământ (adică poporul îşi alege reprezentanţi care urmează să exercite puterea politică). În al doilea rând, dreptul de vot în Atena era atribuit doar unei părţi restrânse a populaţiei. Femeile, sclavii şi metecii nu puteau participa la luarea deciziilor în agora. Prin urmare, doar cetăţenii adulţi şi de sex masculin hotărau soarta polisului (aproximativ 30.000-50.000 de oameni din 250.000-300.000). Astăzi, în statele democratice, de dreptul de vot se bucură absolut toţi cetăţenii adulţi, indiferent de sex, clasă socială, rasă, etnie sau religie.

Democraţia mai are şi alte principii de bază pe lângă „puterea poporului”, cum ar fi respectarea drepturilor omului (egalitatea în faţa legii, dreptul la opinie), limitarea şi separarea puterilor în stat sau exercitarea puterii politice în baza Constituţiei. Putem afirma cu certitudine că aceste trăsături ale democraţiei sunt în totalitate benefice societăţii în ansamblu. Desigur, comparând democraţia cu alte forme de guvernământ, cum ar fi plutocraţia (puterea celor bogaţi), dictatura (concentrarea puterii politice în mâinile unui singur om, grup de oameni sau partid) sau anarhia (lipsa oricărei puteri), constatăm cu certitudine că democraţia este un regim net superior faţă de cele enumerate mai sus. Totuşi, democraţia are o mare problemă, pe care o voi aborda în următoarele pagini.

De ce am hotărât să public această carte?
Consider că a venit timpul pentru o schimbare. Observăm că suntem deseori nemulţumiţi de politicienii aflaţi la conducere, de deciziile pe care le iau, de indiferenţa, lăcomia, egoismul lor. Şi noi ştim că merităm lideri adevăraţi. Democraţia actuală nu ne mai serveşte în mare parte interesele. Ni se tot spune că este cea mai bună formă de guvernământ, iar orice critică la adresa ei este discreditată. Ne-am obişnuit să fi m de acord cu ceea ce ni se dictează, fără să punem la îndoială multe lucruri. Dar nu, noi suntem mai buni de atât. Suntem liberi şi avem datoria să gândim, să creăm şi să lăsăm urmaşilor noştri o lume mai bună. Cred că, nu… Sunt sigur că împreună putem înlocui democraţia cu meritocraţia/democraţia meritocratică/democraţia intelectuală şi că putem contribui la un proces de reformare a gândirii umane pe plan politic. Vom da startul unei noi ere, mai prospere. A venit timpul să readucem pe ordinea de zi raţiunea.
Împreună vom scrie istorie!

Gabriel Vescu

• Gabriel Vescu este un tânăr născut în anul 2000, originar din Chișinău, Republica Moldova.

• A studiat la Liceul Teoretic „Mihail Kogălniceanu” din orașul natal. Pe parcursul anilor, a participat la diverse concursuri și olimpiade la istorie, geografie, limba germană, obținând succese remarcabile.

• Este pasionat de istorie și de politică (în special filosofie politică, politică externă și geopolitică).

• Gabriel vorbește patru limbi: română, rusă, engleză și germană.

• Se identifică din punct de vedere politic ca unionist, fiind un susținător al reunirii Republicii Moldova cu România.