Lucrarea prezintă o imagine în diacronie a influenței grecești asupra terminologiei juridico-administrativ românești, începând cu Pravila lui Vasile Lupu (Carte Românească de Învățătură, 1646) și terminând cu Condica Criminalicească (1820/1826).

Într-o cercetare de detaliu, extrem de laborioasă, prima de acest fel din literatura de specialitate, au fost atent fișate opt texte de lege, Cartea românească de învăţătură şi Îndreptarea legii, primele coduri civile tipărite în limba română în veacul al XVII-lea, Pravilniceasca condică şi Sobornicescul hrisov, scrieri juridice din veacul al XVIII-lea, Manualul juridic al lui Andronachi Donici, Codul Calimach, Legiuirea Caragea şi Condica criminalicească, bazele primei modernizări a codurilor de lege produse în primele decenii din veacul al XIX-lea. A fost urmărită în aceste surse, studiate pentru prima dată împreună, atestarea unor termeni sau sintagme terminologice cu etimon sau cu model (neo)grecesc. Cercetare detaliată, efectuată pe baza unui inventar foarte bogat al împrumuturilor şi calcurilor cu bază (neo)grecească, utilizate în vechile texte de lege româneşti, tipărite sau redactate în perioada 1646-1826, lucrarea merită din plin atenţia cercetătorilor vechii noastre limbi literare.
prof. univ. dr. Gheorghe Chivu, membru corespondent al Academiei Române

Primul fapt pe care îl observăm în această scriere este existența unei concepții teoretice sistemic edificate și structurate, pe temeiul unei bibliografii atent elaborate și selectate. Apoi, remarcăm aplicarea cu succes a unei metode eficiente de analiză și interpretare a materialului, ceea ce arată capacitatea autoarei de a ordona elementele temei conform unui plan elaborat pe baza unor criterii supuse cerințelor cercetării științifice, precum și buna familiarizare cu tema, cu teoriile proprii și conexe acesteia, dar și buna cunoaștere a operațiunilor și a etapelor necesare procesării unui astfel de material, conferind coerență lucrării și soliditate cercetării. Analizele și interpretările operate de către autoare sunt bine fundamentate – sub aspectul bazelor teoretice, al cunoaşterii materialului şi al stăpânirii tehnicilor de lucru – și totodată redate în modalități care la conferă validitate – prin calitate și eficiență –, deopotrivă conferind credibilitate discursului ştiinţific.
prof. univ. dr. Alexandru Gafton, decanul Facultății de Litere a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași