Scriitura buna, dinamica, dezvoltata pe multiple planuri care imbina armonios drama, umorul, erotismul si critica sociala. Romanul lui Ioan Dragoi reuseste sa reconstruiasca in plan mic, prin cateva personaje excelent conturate (neferindu-se de locuri comune care accentueaza senzatia de mediocritate si simulacru social), o imagine a unei societati romanesti contemporane foarte actuala, pornind din zonele sordide (case de copii, boschetari) pana in structurile cele mai inalte (parlament), totul filtrat prin experienta unui profesor de romana. Surprinde prin acuitatea detaliilor si usurinta intercalarii registrelor narative.