Cartea realizeaza o scurta prezentare a principalelor elemente ale civilizatiei francofone contemporane si este structurata in patru parti.

Prima parte, constituita dintr-un singur capitol si intitulata „La langue française” arunca o scurta privire asupra evolutiei in timp a vocabularului limbii franceze, prezinta imprumuturile de cuvinte straine in franceza si imprumuturile de cuvinte franceze in câteva limbi de circulatie internationala si descrie situatia actuala a limbii franceze, utilizarea sa ca limba materna si ca limba straina in spatiul virtual, in afaceri, in mediile de informare in masa si in organizatiile internationale.

Partea a doua se concentreaza asupra civilizatiei din Franta metropolitana si atinge domenii diverse: istoria, geografia si economia Frantei, Francofonia, politica si mijloacele de informare in masa, invatamântul si institutiile culturale, precum si principalele ramuri ale culturii farnceze: literatura, artele plastice, arhitectura, cinematografia si muzica. Aceasta a doua parte se incheie cu un capitol asupra gastronomiei, vinurilor, sarbatorilor si traditiilor franceze.

Partea a treia este dedicata teritoriilor franceze „de peste mare” grupate conform localizarii lor geografice. Teritoriile mai intinse (Corsica, Guadelupa, Guyana, Réunion, Polinezia Franceza, Noua Caledonie) sunt prezentate conform schemei: istoria, geografia, economia, cultura, traditiilor, personalitati nascute in teritoriul respectiv, informatii inedite, in timp ce cele mai mici (Insula Saint Matin, Insula Saint Barthélémy, Saint-Pierre-et-Miquelon, Insula Mayotte, Wallis-si-Futuna) beneficiaza doar de o prezentare generala.

In sfârsit, partea a patra, intitulata „La Francophonie”, cuprinde informatii despre tarile si provinciile in care franceza este limba materna, limba secunda sau limba oficiala sau care, in decursul istoriei lor au avut legaturi strânse cu Franta. Capitolele din partea a patra se refera la Quebec si ceilalti francofoni din America de Nord, Walonia, Elvetia romanda, Maghrebul (Maroc, Algeria, Tunisia si Mauritania), Asia francofona (Liban, Cambodgia, Laos si Vietnam) si Africa francofona.

Lucrarea include si patru anexe: prima trece in revista tarile membre si cu statut de observator la Organizatia Internationala a Francofoniei, a doua reda Carta drepturilor si indatoririlor cetateanului francez, in timp ce a treia si a patra prezinta denumirirle frantuzesti ale cetatenilor tarilor lumii si ai oraselor franceze.

In plus, cartea cuprinde un glosar ce reuneste cuvintele mai putin uzuale folosite pe parcursul lucrarii si traducerea lor in lima româna.