Tatuaje pe pielea ecoului este un op care vine cât se poate de firesc în prelungirea celeilate cărți de panseuri a prietenului meu Felician Pop de la Satu Mare, și anume Grăunțe de cristal. Sunt reflecții paradoxale – unele, poetice – altele, inteligente, jucăușe, amare, dulci-amare, resemnate, niciodată banale sau superflue, mereu scânteietoare; sunt ziceri scoase din tăul înțelepciunii populare sunt „perle” pescuite din dicursul politic, mediatic ori din limbajul cotidian, care, toate, dau seamă de starea rostirii românești din zilele noastre. (Mircea Petean)