Saltul calitativ în studiul matematic al probabilităților s-a produs în tratatele lui Pierre-Simon Laplace (1749–1827). În timp ce predecesorii săi s-au dedicat studierii probabilităților în relație cu jocurile de noroc, acesta a început să lucreze la formalizarea matematică a teoriei probabilității. La sfârșitul secolului al XIX-lea și, mai ales, la începutul secolului XX, studiile care au urmat traiectoria trasată de Laplace au determinat trecerea definitivă de la „calculul probabilităților” la „teoria probabilității”, cea care urma să devină ramură importantă a matematicii, cu aplicații în lumea fizicii.

Cunoașterea unor principii de bază ale teoriei probabilității este foarte utilă nu doar matematicienilor, ci tuturor, de exemplu, pentru a evita comiterea unor greșeli grave de evaluare sau pentru a nu cădea victime ale unor escrocherii. Această carte explică cum se pot efectua calcule ale probabilității, de la permutări elementare la modele probabilistice aplicate unor date cu comportament aparent aleatoriu.