Un destin ataşant prin curajul simplităţii şi naturaleţea cu care-şi desenează eşecurile (sentimentale, profesionale, familiale), autoacuzele de laşitate, nevinovăţia culpabilă, sau vinovăţia inocentă, depinde cum alegem să privim lucrurile. Intrarea ruşilor „eliberatori” din august ’44, studenţimea bucureşteană şi revoluţia budapestană din 1956, urmată de sinistrele şedinţe de demascare; drama tatălui, degradarea şi moartea mamei; înfierea, umilinţele tatălui adoptiv, primele iluzii şi decepţii erotice; deportaţii din satele Bărăganului, interogatorii şi, mai presus de toate, cele două încercări de racolare în Securitate, cu tot alaiul de frământări şi indecizii până la înstrăinarea de sine. Totul povestit curat, nesofisticat psihologic şi nedramatizat inutil.

Plus finalul, care te rearuncă în haos.

Dan C. Mihăilescu