Lirica lui Vlad Scutelnicu pendulează între figura poetului care, ca în atâtea paradigme postromantice, exprimă inexprimabilul, scriindu-şi poeme­le instant cu întrebările, neliniştile şi nedumeririle sale şi tex­tura poemului postmodern care îşi caută autorul, îl scrie şi îl stăpâneşte; „meciul” dintre poet şi poem nu se încheie cu această carte, e pasionant, a intrat în prelungiri.

Ioan HOLBAN