Complexitatea personajului feminin, cât şi diversitatea temelor abordate (tema libertăţii, tema solitudinii, a foamei, a vinovăţiei ori a banilor) în romanele în care personajul principal este o picara, ne-au captat interesul, determinându-ne să analizăm acest tip de personaj atât din punct de vedere sincronic, cât şi diacronic.

Corpusul literar bogat al romanului picaresc din secolul al optsprezecelea din Marea Britanie şi din Statele Unite, precum şi frecvenţa cu care întâlnim acest tip de personaj feminin creează premisele unei multitudini de direcţii de cercetare.

Principalul obiectiv al acestui studiu este de a demonstra modul prin care picara a evoluat, captând noi dimensiuni literare pe întreg parcursul secolului al optsprezecelea, având ca punct de plecare romanele picareşti spaniole din secolul al şaisprezecelea.

Pe tot parcursul lucrării, preocuparea noastră s-a axat atât pe o abordare din punct de vedere auctorial, cât şi din punct de vedere narativ, la nivel de micro şi macrostructură.