Aflându-ne în cadrul unui roman cu un anumit subiect, cu un anumit personaj, scris cu anumite mijloace, de care aţi luat parţial cunoştinţă, am putea apela la următoarea analogie: am putea presupune că bolnavul/personajul renunţă în mod deliberat la injecţiile cu algocalmin – sau alt medicament de calmare a durerilor – tocmai pentru a simţi viaţa! Asta ar putea însemna renunţarea la drogul ficţiunii, pentru a simţi autenticul. Un mod, doar, de asumare a realităţii.