O Nepoata - nu tocmai copila - sta la capataiul Bunicului care, batran fiind, se pregateste sa paraseasca lumea aceasta. Un bunic - batran - este gata sa isi ia ramas bun de la timpul sau. Timpul lor impreuna este aproape de final. In preajma Marii Treceri, la adapostul emotional oferit de relatia lor speciala, ceea ce ii alatura - pe ei doi impreuna si pe fiecare in parte cu toti inaintasii lor - sunt amintirile fiecaruia cu propriul bunic de neuitat.

De la Nepoata care devine Bunica Nepotului care devine Bunicul Nepoatei care il tine de mana in ultimele clipe, devine evident ca ceea ce ii uneste pe toti este timpul fara varsta al Copilariei... infasurat in urzeala unica a Razboiul de Tesut... Povesti ale Bunicilor.