În aria de interese științifice ale cercetătoarei Valentinei Pelin s-au aflat nu numai viața și activitatea cărturărească a Sfântului Paisie Velicikovski după stabilirea sa la Neamț și a școlii sale de traducători până în 1794, ci și probleme care țin de istoria, viața obștii monahale, componența numerică a acesteia după trecerea Starețului la cele veșnice, până în pragul reformei secularizării proprietăților mănăstirești (1794-1859).

Lucrarea de față reprezintă o întregire documentară la studiile monografice ale Valentinei Pelin, Bibliotecile mănăstirilor Neamț și Noul Neamț în contextul culturii românești (sec. XV-XIX) și Paisianismul în contextul cultural și spiritual sud-est și est european (secolele XVIII-XIX), întregire care permite să urmărim obștea paisiană de la stabilirea starețului la Neamț până în pragul reformelor de secularizare ale proprietăților mănăstirești ale domnitorului Alexandru Ioan Cuza. În totalitatea ei, această lucrare aduce mai multă lumină asupra unei epoci cultural-spirituale din istoria monahismului din Moldova, în general, și a obștii paisiene nemțene, în special, fiind vorba de perioada postpaisiană, mai puțin cunoscută.