Israelul exercita de fiecare data asupra mea fascinatia resimtita de cel aflat la prima vizita. De anumite laturi ale acesteia sunt constient.Este prietenia redescoperita cu ateul biblic Manfred Winkler, este peisajul deserturile muntoase, flora aromata a Horeshului, izolarea asezarilor,minunile verzi ale kibuturilor, chipurile , de la chipul clasic de rabin pana la frumusetea senzuala a fetelor,de la chipul incordat introvertit al ortodoxului pana la chipul salbatic de beduin, apoi bisericile, manastirile, sinagogile, moscheile, templele, cetatile,apeductele vechi de peste 2000 de ani, nu in ultimul rand, eternul Ierusalim a carui istorie sangeroasa, razvratita sfidatoare, tragica,biruitoare este ca istoria lumii, locul Judecatiii de Apoi, sediul a trei religii mondiale si atatea si atatea altele. Cum sa rezisti unei puteri de atractie istorice si mitologice de o asemenea densitate?