...Vreme de peste patru decenii, domnișoara Steluța Pârâu a adus și i-a dedicat Muzeului Deltei Dunării (din 1993 Institutul de Cercetări Eco-Muzeale) o energie și rigoare profesională – dublată de un interes constant pentru autodepășire – vrednice de a servi ca model. Așa a fost, desigur, educată și i s-a argumentat prin formația universitară (iată beneficiul limbii latine), însă s-a potrivit (nu întâmplător a urmat cursul de folclor la ilustrul profesor Mihai Pop) ca să intre în muzeu în debutul unei cariere de-o viață, confirmând din nou vechea și sigura zicere: Omul potrivit, la locul potrivit! La început de meserie (1973), Steluța Pârâu era novice în muzeografie, dar dornică de a învăța și a fi de folos. Inventarul de piese etnografice și de artă populară debuta cu câteva obiecte, secția era o formulă incipientă, expoziția de bază ceva imprecis. Totul a căzut pe seama tinerei angajate, răspunderea, exigențele, mijloacele, metodologia de lucru trebuind asumate și urmărite, iar stilul de muncă fixat. În doar câțiva ani, aspectele organizatorice, obiectivele (strângerea de piese cu valoare muzeală, completând patrimoniul de profil), cercetarea de teren (combinată cu achiziții și determinări de donații), profilarea tematică și prioritățile, identificarea unui spațiu expozițional, și, mai ales, documentarea, au înregistrat progrese semnificative...