„Viaţa Sfântului Serghie de Radonej“ este o rară biografie patristică a secolului al XIV-lea. Statura duhovnicească a acestui mare sfânt este remarcabilă şi actuală, deşi a fost numit „unul din cei de demult“. Varianta veche a „Vieţii Cuviosului Serghie“ este alcătuită de ucenicul său, Epifanie cel Înţelept, în prima jumătate a secolului al XV-lea. Spre sfârşitul aceluiaşi secol este completată şi refăcută de Pahomie Logofătul. Ediţia lui Pahomie este reeditată de către academicianul N. I. Tihonravov. În secolul al XIX-lea apar noi biografii ale Cuviosului Serghie şi anume cele ale mitropoliţilor Moscovei, Platon şi Filaret (Drozdov), cea a ieromonahului Nikon şi cea a istoricului E. E. Golubinski. În secolul nostru, „Viaţa Cuviosului Serghie“ a fost alcătuită de către patriarhul Alexie I (Simanski).

Iubite cititorule, citind „Viaţa Cuviosului Serghie de Radonej“, s-ar putea să te frământe unele întrebări cum ar fi: „De ce pelerinii şi credincioşii nu încetează să vină la Serghiev Posad (Lavra Sfintei Treimi)?“. „De ce, de-a lungul a şase secole, ei nu încetează să ceară ajutor cuviosului?“...
Dar nu uita, dragă cititorule, că urcuşul spre înviere nu sfârşeşte o dată cu încheierea vieţii pământeşti. Cred că acum realizezi că spre Makoveţ, adică spre Lavra Sfântului Serghie, nu duce numai un drum „geografic“, ci calea şi urcuşul duhovnicesc spre care tinde orice creştin. Este vorba de o legătură duhovnicească de la inimă la inimă, care se face simţită cu îngăduinţa şi prin marea milă a lui Dumnezeu. Este vorba de o prezenţă harică, ce te face să uiţi de ale tale pentru ale Lui, prin mijlocirea sfinţilor Lui. Cuviosul şi de Dumnezeu purtătorul părintele nostru Serghie este prezent în lavra pe care a întemeiat-o şi nu va înceta niciodată să ne aştepte şi să ne îmbie la Cina tainică a Sfintei Treimi... „Orişicând te vei ruga lui, vei fi auzit, iar ajutorul îţi va prisosi imediat“, spune N. V. Davâdova.
Roagă-te lui şi va mijloci pentru tine!