Din cuprins:

• Cadrul teoretic referitor la alegerile europene poate fi aplicat in cazul Romaniei? Solutii si consecinte
• Cinci runde de alegeri pentru Parlamentul European in Romania: scurta privire retrospectiva
• Alianta pentru Unirea Romanilor in alegerile din 2024
• Minoritatile nationale in contextul alegerilor din 2024
• Partidele politice din Romania si marile familii politice europene in contextul postelectoral din Parlamentul European

Exista trei tendinte care explica alegerile europene in general. Pe de o parte, partidele mainstream trateaza alegerile europene ca fiind de rang secund care nu merita o atentie speciala si de aceea agenda acestor alegeri se refera la probleme nationale, mai degraba decat europene. Mai mult, lor li se adauga diferite tipuri de consultari (referendumuri, alegeri locale), pentru a creste participarea care, in absenta acestor suprapuneri, ar fi foarte scazuta. Pe de alta parte, fragmentarea spectrului politic face ca partidele mainstream sa piarda din electorat si sa apeleze la legitimitatea europeana pentru a se mentine electoral. O tendinta este centripeta, alta centrifuga. In plus, partidele mici acorda importanta mai mare alegerilor europene decat in trecut, nevoia de reprezentare fiind decisiva, ceea ce creeaza o presiune din afara sistemului de partide (definit ca suma partidelor mainstream si populiste care au reprezentare).